sâmbătă, 26 iunie 2010

Sa nu mai pleci fara mine!!!

Saptamana ce-a trecut am avut acasa doar terorista mica ... cel mare o fost plecat in tabara!

A fost ca o vacanta pentru noi, doar una bucata copil de care sa avem grija ... iar pentru el, ceva de vis ... o saptamana fara cicalelile mamicii si ale lui tati ... eh, copil mare deja, ce mai ... doar duminica cand l-am lasat mi-a transat un simplu "hai, nu plecati odata?" iar la tentativa mea de a-l pupa de ramas bun, am primit un "hai lasa-ma ca ma faci de rusine!".

Problema - si sincer nu ma asteptam deloc - nu a fost la Paul ci la Pati ... daca as avea cate un banut pentru fiecare data cand a intrebat de frate-su, as fi cel putin bogata ...

Si iata ca a venit si ziua de azi, sa mergem dupa el ... ce veselie pe tero mica ...

Si iata ca ajungem ... a fost un moment asa ciudat ... pe mine si pe tata-su nici nu ne-o bagat in seama ... pe sora-sa insa, a fost 5 minute de imbratisari reciproce, si nu asa ... nu-si dadeau drumul din brate unul altuia.

Pe cuvantul meu daca copiii astia nu-s morti unul dupa altul!

Sa te tii apoi discutii:


Pati: Mi-a fost asa dor de tine! De ce ai plecat?
Paul: Si mie ... cum adica?
Pati: De ce ai plecat in tabara?
Paul: Pai ... ca am vrut eu.
Pati: De ce nu m-ai luat si pe mine?
Paul: Pai ca tu esti mica ... si daca mai cresti peste doi ani vii si tu in tabara.
Pati: Cand inseamna doi ani, dupa ce venim de la mare?
Paul: Nu, mai mult!
Pati: Da' de ce ai stat asa mult?
Paul: Pai a fost putin nu mult.


logic, fiecare percepe in mod propriu timpul trecut ... fiecare cu ce-l doare, nu?

Deja in masina, noi super obositi, ei nu mai taceau din gura:

Pati: Sa nu mai pleci fara mine! Ca ma supar si te spun lui mama!
Paul: Pai mama m-a lasat!
Pati: Si ce? Tu sa nu mai pleci fara mine, auzi?
Paul: De ce?


pe principiul, hai sa intindem la maxim nervii lui mami!

Pati: Ca te bat!
Paul: Ce?
Pati: Daca mai pleci, te bat. Te bat cu pupici multi pana nu mai pleci de la mine.


si asa au tinut-o tot drumul.

acasa au continuat la fel: doar impreuna, doar in brate si neaparat cu usa incuiata.

"sa nu mai plece Paul fara mine"

luni, 14 iunie 2010

Pe la ochisori si pe la mimimoara!!!

Eh, iata ca o trai si pe asta ...

Vin acasa si ma intampina una bucata copilita suparata tare ... de ce oare?

Ca era suparata de dor ...



Ce dor? intreb eu ...

Dor de tine, mai mami ...

Si pe unde ti-e dor de mine?

Nu stii nimic, mai mami ... pe la ochisori si pe la mimimoara! pe acolo vine dorul.

Si cum vine?

Pai la ochisori le e dor de tine, ca nu te vad ... si dorul se duce la mimimoara ... si mimimoara mea ii spune la mimimoara ta ca mi-e dor de tine, si tu vii repede acasa ...




din discutiile de azi cu Pati, suparata ca am venit tarziu acasa ...

duminică, 6 iunie 2010

La multi ani, iubitul meu motanel!

Au trecut (in 4 iunie) 8 ani de cand te-am vazut prima oara ... 8 ani de cand inima mea nu a mai fost a mea ... 8 ani de cand am invatat sa daruiesc dragoste neconditionat ... 8 ani de cand o manuta mica a prins un deget mare si nu i-a mai dat drumul ... 8 ani in care am vazut ca se poate iubi mai mult pe zi ce trece ...

Sunt 8 ani in care ai invatat sa razi, sa fii fericit, sa mergi, sa vorbesti (si zau ca acum as vrea sa mai taci uneori - macar 5 minute), sa mergi cu bicicleta, cu rolele ... si cate altele ...

Sunt 8 ani in care am ras cu tine, in care am plans cu tine cand erai bolnavior ...

Sunt primii 8 ani din restul vietii tale ... si acum cand incepi sa fii independent, imi vin in minte clipele cand erai atat de dependent de mine ... cand nu putean disparea din ochii tai ca veneai plangand ...

Esti cel mai frumos baietel din lume ... si esti al meu, iubitule!